- a lua seama
- ia seama! beware! (be) careful! take care! have a care!
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a lua seama
Look at other dictionaries:
seamă — SEÁMĂ s.f. 1. (În loc. şi expr.; exprimă ideea de calcul mintal, o judecată, o constatare, o observaţie) De bună seamă = desigur, fără îndoială. Mai cu seamă = mai ales, îndeosebi. A şi da seama = a constata, a se lămuri, a pricepe. A lua seama… … Dicționar Român
lua — LUÁ, iau, vb. I. tranz. I. 1. A prinde un obiect în mână spre a l ţine (şi a se servi de el) sau spre a l pune în altă parte. ♢ expr. A lua altă vorbă = a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discuţii. A( şi) lua picioarele la spinare = a pleca… … Dicționar Român
vedea — VEDEÁ, văd, vb. II. I. 1. Tranz şi refl. recipr. A (se) percepe cu ajutorul văzului. ♢ loc. adv. Pe văzute = a) în faţa tuturor, în mod deschis; b) cu condiţia de a vedea cu propriii săi ochi. ♢ expr. (tranz.) A vedea lumina zilei = a se naşte.… … Dicționar Român
auzi — AUZÍ, aúd, vb. IV. 1. tranz. A percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului. ♢ expr. Să te audă Dumnezeu! = să se împlinească cele pe care (mi) le doreşti! N aude, n a vede (n a greul pămâtului) = se face că nu ştie nimic. Eu spun, eu aud =… … Dicționar Român
chiorâş — CHIORẤŞ, Ă, chiorâşi, e, adv., adj. I. adv. (În expr.) A privi (sau a se uita) chiorâş = a) a privi saşiu; b) a se uita pe furiş, încruntat, cu duşmănie, cu dispreţ. A da chiorâş prin ceva = a se repezi fără a lua seama peste ce calcă. (înv.) A… … Dicționar Român
trece — TRÉCE, trec, vb. III. I. 1. intranz. A merge fără a se opri, printr un anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva, a străbate un loc fără a se opri, a şi urma drumul, a fi în trecere pe undeva. ♢ expr. A trecut baba cu colacii = e prea târziu,… … Dicționar Român
da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel … Dicționar Român
socoteală — SOCOTEÁLĂ, socoteli, s.f. 1. Calculare, calcul numeric, evaluare numerică. ♢ expr. A face (sau a da cuiva) socoteala = a plăti (cuiva) ceea ce i se cuvine, ceea ce are de primit. Pe socoteala mea (sau a ta etc.) = pe cheltuiala mea (sau a ta… … Dicționar Român
cont — CONT, conturi, s.n. 1. Socoteală scrisă alcătuită din două părţi (debit şi credit), care exprimă valoric, în ordine cronologică şi sistematică, existenţa şi mişcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp determinată. ♢ Evidenţa… … Dicționar Român
şti — ŞTI, ştiu, vb. IV. I. 1. Tranz şi intranz. (Folosit şi absol.) A avea cunoştinţă (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaşte. ♢ loc. adv. Pe ştiute = în cunoştinţă de cauză. Pe neştiute = a) fără să şi dea seama; b) în ascuns, pe furiş … Dicționar Român
consideraţie — CONSIDERÁŢIE, consideraţii, s.f. 1. Stimă, respect. 2. Motiv, considerent, raţiune. ♢ expr. A avea (sau a lua) în consideraţie = a ţine seama de..., a avea în vedere. 3. Părere, idee, reflecţie. [var.: consideraţiúne s.f.] – Din fr. considération … Dicționar Român
